Cuvinte care… DOR!

Mi-e dor să te privesc, să te văd pe tine, cel care te ascunzi sub costumul ăla de piele, vreu să văd ce ai sub oase și sub fiecare articulație, să văd ce bate acolo sub firele de păr de pe piept.

Cred că cel mai dor îmi este de tine, cel pe care îl cunosc de o viață anterioară, persoana care ești tu în interior, persoana aia bună și dulce care știe să zâmbească fără să își miște buzele, persoana aia care plânge fără să îi curgă lacrimi.

Sună grotesc și te sperie tot ceea ce îți spun. Îmi spui că sunt ciudată și cred că fiecare cuvânt pe care îl spui se transformă în zgomote asurzitoare pentru că nu înțeleg ce spui. Spui că… dar poate că… DOR.

Vreau să te sărut fără să trebuiască să te ating, poate că așa o să taci, poate că așa nu aș mai auzi decât gândurile mele, aș auzi doar ceea ce în interiorul meu se întâmplă, aș auzi fiecare milligram de sânge cum îmi curge prin vene și cum fiecare bucată din mine se trezește la viață.

Spui că nu înțelegi ce spun și te cred, ești doar o fantomă, un miros de iarnă, un vânt rece, o privire fixă; tu nu ai cum să mă înțelegi pentru că nu ești din lumea mea, tu nu faci parte din lumea mea, nu ai cum, nu poți. Oamenii care sunt oameni în lumea mea, sunt reali, îi poți atinge, îi poți mângâia și vorbesc aceleași cântece pe care cântăreții le vorbesc!

Și îți spun să mai rămâi o clipă pentru că îmi va fi dor, poate că o clipă pentru tine înseamnă eternitate, poate că din nou nu ai înțeles ce ți-am spus, sau poate că nu vrei să mai pleci. Dar cred că pentru mine o clipă se termină atunci când pică cerul, atunci când povestea se termină, atunci când nu mai există zile fericite.

Te-aș admira la infinit, te-aș admira pentru că tu ești diferit, dar ce rost are să fac toate lucrurile astea, tu oricum nu înțelegi. Nu vei înțelege niciodată pentru că ești diferit, tocmai de aia îmi și placi. DIFERIT. Dar la ce bun toate astea ? De ce să-mi fie dor ?

Și totuși, mi-e dor să îmi fie dor de o persoană pe care probabil nu o voi cunoaște niciodată cu adevărat.